Uitate de lume, pe poteci stiute numai de ele, ratecesc in liniste, precum niste umbre, cateva maicute. Imi dau seama ca toate aceste poteci duc la Biserica...
O biserica mare, alba, care parca sfredeleste cerul albastru, sfidand eternitatea. Este Manastirea Varatec.
"Manastirea Varatec, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt, este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m . Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Manastirea a luat fiinta in 1781-1785 prin osardia maicii starete Olimpiada (fiica unui preot din Iasi), la sfatul renumitului staret Paisie Velicikovski de la manastirea Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi."(
Am admirat in liniste aceste locuri... Poate am rosit privind spre mainile acestor femei care au construit o oaza in desert....Am plecat capul in liniste si am promis sa ma intorc curand.....
Calugarita este matusa mea...
Ma bucur foarte mult pentru tine !!!
RăspundețiȘtergereFelicitari ca ai reusit sa-ti faci blog si bine ai venit in lumea blogosferei!!!!!
Si sunt fericita ca ti-ai facut timp si ai petrecut o perioada cu familia ta. Probabil ti-ai amintit de multe, dar sunt convinsa ca te-ai simtit bine si o spun si din proprie experienta ca nicaieri nu-i ca acasa.
Te pup! imi este dor de tine si la cat mai multe articole. <3
Angie, draga mea!!!! Iti multumesc din suflet! A fost foarte frumos... Dar o sa iti spun mai multe cand ne vedem! Sunt atat de multe...atat de multe! Te imbratisez si iti doresc o seara minunata!
RăspundețiȘtergereVali <3